Search
  • Vassilis Nitsiakos

Calea

Updated: Nov 29, 2018


Asculta ninga ună oară. Ca pre tute aceale imnările întunicate pristi anumerile al̒ei. Gritsca. Tu unu locu ńicu trecea pristi doao puntsî. Șî poate di acea se adra tute cama mistirie. Era șî băsearica. Șî acea tru mese di doale puntsî. Cu murmintsîĺi șî cu chiparisele. Șî di năpoi civa. Șî cu tutu ci era tru mese din hoara, tu marginile aĺei. Unu locu ti tșudie. Ca unu coduru aflatu tu margină. Era șî sălcioarele. Aprοchea si anvălească puntsîle șî trapurile. Tufoase șî apuse. Pătuĺi di tu marginile. Tu hăndăchile aceale amputsîte. Tu împărtsăturile șî tu ohturile. Tu poalele a hoarelor. Totănă tu născînte margini. Adăpta pri calea aloru șî năse mistiriulu. Au șî ună voismură șailitică căndu suflă Tșămurie. Uidhisită ca acea a chipariselor. Puntea împarte ma șî alăcheaste doiĺi măhăladzî. Șî di prighiosu, căntu nu dipune trapulu s’ lișureadză dhiavatsîĺi. A ftșorilor lă i frică s’ dipună aclo. Lă au spusă ti aumbre. Ńică punte ti măriĺi. Nebitisitu ti unu ftșoricu. Chisa ci încurńeadză di prighiosu. Ună scotidhe ci u adună apa di la Elimbulu căndu are furtună. De adunu cu păngăniturile. Ta si se adară aestă chisa năpoi noao, tru oara, șî si adună ti oaspetsî ituce doru pimtu a trupuĺi șî a suflituĺi. Dzîcu că aoa adară măyile șî aceale măile cu periĺi discătșatsî ci tutsî le cunoscu ma văru nu lă spune numa. Ma aoa s’ facu șî alte sălăbăture. Ituce sta contra cu orsirile. Istorie, oryie, pătsîri de a mărtatelor aceloru păngîne, păn’ de păngăniri nencredzute cu prăvdzî au s’ facă cu mistiriulu acelu hăndosu a aeștei ńică șî nencirnută. Șî ahîtă periculă punte. Didea tșoarele tu plătările aĺei. Ca cum dămu pri caĺiĺi. Ta s’ treacă aǵońa pristi năsă. Ma dzîs că nu trecea oara, cîte ori trecea di aclo. Șî năinte de car’ se apucă s’ yină la locuĺi, fără si u va, mutritulu alui cădea tu aumbrele a chipăriselor. Căndu di a lunăĺe șî căndu de a căndilăĺe acea ńică ci ardea noapte dzuă la icoana. Șî torna capulu cătră aĺurea. Ma cătră aclo ci nu era altu civa di hăndachea cu sălcioarele. Împlină di arniture. Șî măyi arcate. Șî ma multu di tute peatice cu sănge uscatu. Sănge di strańi. Aestă ci easte cama aleaptă, cum ĺi dzîseră căndu întrebă. Șî avea crescută atumselea. De șî avea loată tratulu. Potea si întreabă. Potea si întreabă. Șî ma înclo casa a unei ghiftă ci aduseră di ună altă hoara ta si aprindă căndilele a băsearicăĺe. A unei ghiftă ci banaĺe easte di năsă singură măyistrăńi ti oameńiĺi a hoarăĺe. Easte acea ci u cĺeamă aspăreare. «Sodhome șî ǵomore». «Exolis che proolis», dzîce dhascalu. Aestu di năpoi si avde ahîtu puvreoasu. Ti tutsî zburaște. Ti chirirea a tutelor. Ma nu. Macă aprinde căndilele la băsearica, tute si hărzecu. I si adară cama mintite. Nacă nu vloyisescu, măyistrăńile aloru, aceale ma puvreoase tu ayiu dhima. Săntu multu aproape spunu, Dumnidzălu cu Sătănălu. Șî prinde s’ le aibă unu ocĺile patru. Cu doĺi. Șî cu Dumnidzălu șî cu Sătănălu. Nacă nu au aceale di prighiosu ună ayusine? Pri ună cale tșudită ayusinea s’ leagă cu păngănitura. Amputsîtura are ună poteare neduchită. Ci u adară periculă șî ayusită. Păngănitătsî. Ungĺe tăĺate. Tufe di peri. Ituce di a trupuĺi nehrîzuitu șî ambutsîtu. Adjută multu măyile. Aeste săntu ci le adară si acatsă locu. Alantele săntu goală ti partea a măyilor. Ta si spună cătră iu prinde s’ tragă făcearea aestă. Hăndachea era neaprocheată. Cu tutu ci era mașî doao cîscîrîte din calea. Era niĺe di meatre largu. Di năpoi, la agrulu, șî avea djucată multe ori. Ma fără si aproachie cătră aclo. Goală mutriri di parte adra. Mutriri goale. Le știa tute. Șî nu știa civa. Șî le sintsa ahîtu de ascumtule alui. Era unu cu dulceame de alui. Ma șî cu multu mare povrie locu. Aestă loǵurie u avea preună tutsî. Ma nu scăpa s’ hibă ti cathe omu șî ună istorie faptă goală ti năsu. Era di aceale părămithele vecĺi nespuse. Di aceale tăcerile cu asunare preftoasă. Di aceale zghilirile mute. Ci ĺea părcie unu de-adunu cu părtsîle a trupuĺi. Easte năște ci se preda di-adunu cu chitarele. Easte istoria a sentsîrelor ci udrdină neduchite. Acea ci easte stratulu di prighiosu acelu ma sănătosu a unei hoară. Șî nu era goală puntsîle, băsearica, murmintsîĺi, chiparisele, hăndăchile cu sălcioarele. Tu scăpatulu a siyisireĺi ci semna cu furea aĺei candila acea ńică a icoanăĺe, tăxire la Vanghelistră, era șî crucea, iu ci se înpărtsa căĺurile. Cruce di cale vă s’ dzîcă stogu di lucre ti ișane. Draciĺi totănă tu triyei esu di șî djoacă ca ftșurici. Șî măyistrele aclo le adară aceale ti care le zburăscu. Ma șî tu litaniele preftsîĺi aclo sta ma multu. Săntu locuri îngrecate. Se srtinge sănătosu di gușa ĺe. U ducheaste șî năsă de lu adară si sintă că easte ninga năsu. Necă unu zboru ti frica aĺei. Easte frica aĺei di cathe dzuo ti duńaua ahîtu alithinoasă. Ci are avinată frica ti alanta duńeao. Ti acea calea u loa cătră tu murgulu. Tu marginile a noaptăĺe. Ma itucum s’ hibă tu întunicată. Poate că luńina easte potearea ci înghieadză. Întunicătura easte acea ci ti scapă. Ghidere mare vă si era s’ băna omulu tu ună luńina ca de dzua dăńisită ti totănă. Vă u adra întunicătura năsu singuru. Vă si era fără di altu ună loǵurie ti urșunare a luńineĺe. I goală di neștearea aĺei. Căce cum’ vă u șteamu ca s’ nu se afla întunicătura? Ma tu întunăcătura tsîne largu. Ituce u alumtă. Cama multu mutritele. Mutritele ci șî u au băgată si ĺe aducă di aminte. Ună urșîne. Șî tińia acea lăvuită nu u scoală. Învărligată di erzea aĺei. Nu așteaptă șî di cherolu civa. Cherolu aestu ci șî are trubată dip năuntruĺe. Nu hăbrăseaste civa. Cherolu aestu sta neorsitu. Ti orseaste strigendale tine ca ună năpîrtică fărmăcoasă. Ci nu ti mușcă ună șî di bună ma arucă necurmatu cîte putsînu, fărmaculu. Chero fărmăcosu. Șî fărmăcatu di-adunu. Ma ci are năște ca guleatsă tru oara ci cade noaptea. Ună guleatsă dulce. Easte dulceamea ci se sinte unu omu, căntu se ascunde di dusmańiĺi alui. Șî singuramea, căntu s’ veade că aceli adară ună hoară întreagă. Șî ascundearea easte ună sintsîre fugitoasă. Apoa yine alumtarea si ti ascundzî di capulu atău. Șî di năsu vără scotidhe nu te ascunde. Aestă doreare mașî cu înpărtsîrea u lisuredzî. Șî barimu că u poartă în-preună. U înparte cu născîntsî. Cu cîtsî săntu di săngele aĺei Aestă lăeatsa a întunicarăĺe ci aduce tu murulu a jalele. Yine di se adară aoa buiaua ci ti scapă. Astingearea a bueilor. Aestă boaio lae a scăpareĺe. Vă si se adară ună cu strańile alei. După născîntsî ańi. Ta si se ascundă cama ghine potsî s’ dzîci. Lae întru laele. S’ nu s’ veadă dipu. Șî s’ nu veadă dipu. Laea easte buiao ci ti apîră. Ti ascundzî întru năsă. Ti scăpare vine apunearea aĺei tu lumea ca boiao a jaleĺe. Ună acătsătură mare. Ma șî ună apuhie bună. Si scoată di tu năsă jalea acea nespusă di ma năinte. Eǵoismolu. Șî erizea aĺei pristi tute. U închidhica pănă atumselea. Sentsîrea a tińiele păn’ tu scapitele aĺei. Pănă aclo iu înbairă ituce sta contra di năsă. Ma tute aeste cu ună alegeare di nafoară. Cu ocĺulu a lumeĺi. Di năuntru, cu ocĺulu alei, lucrele au mintea aloru. Ună minte nebătută. Anvălirea ci apune duńaua nu poate s’ hibă iĺeatsa a sufletuĺi. Șî ma multu te nespusele. Ișa ișa. Le adară ma alumtătoare. Șî ma multu aceale ci au s’ facă cu tínia. Tińia acea ci poartă dipu năsă moartea. Vărnă altă cale. Șî imna fără s’ veadă. Scotidhea ună profase acătsătură. Lă stăĺea calea veduri rale șî cudοşe. Eșa ca bubruĺaci maxusu tu aestă oară. Te frămintarea aloru tu lume. Șî era dzîs că năpădea aumbre. Aumbre tu praguri ci spărea ca irinii ci caftă omu ti spărgeare. Răuteatsă hiptă tu mutrite aurîte. Ci făcea canda nu mutrea. Singura cale ci avea ta s’ le netreaca era si spună altră ti altră. S’ facă canda nu le vedu. Scotidhea adjută la ună orghire vrută. Năște ca agrăsîrea acea aleaptă. Acea ci aleagă oameńiĺi multi ori ta s’ poată si băneadză, căntu ĺi alumtă cîte șî aducu de aminte. Așî s’ face șî cu vedzutulu. Ocĺiĺi potu si mutrească fără s’ viadă. Ică si mutrească vătămăndale lucrulu acelu ci easte tu videare. Care nu vă s’ vrea si vatămă cu mutritulu diu s’ veadă năște nevrutu. Șî imnă calea acea nescăpată. Calea ci tragu cathe dzuă. Sî cathe dzuă easte unu îndesimu nou. Mata faptă di-priună. Șî săntu ahîtu ghine conuscute tute, ci se svimtureadză năuntru ĺe. Șî caftă eșîta. Eșîrea ci vă si era te lișurare. Ma lișurarea mașî înpărtsîrea tu ună vatră poate si u aducă. Aclo iu hearbe săngele anostru. Acelu săngele ci spunu că apă nu se adară. Șî acelu ĺi scapă. Ma șî ĺi alumtă. Pănă s’ yină oara si se îngĺeatsă tru nășî.

(Turnarea di tu limba grecească tu armînească se adră di Fani al’ Dasula)


0 views

© 2018 by Vassilis Nitsiakos 

  • Facebook Clean Grey